Onesti com ro - Descopera Onestiul pe internet!

La implinirea a peste cinci veacuri de la trecerea in nemurire, memoria lui Stefan cel Mare, voievodul Moldovei, este mereu vie la Onesti, in apropierea locului nasterii sale (Borzesti). In dorinta de a imortaliza faptele gloriosului domnitor Stefan cel Mare, Onestiul i-a inchinat acestuia monumentul „Voievodul” (aflat la intrarea dinspre Bacau, Tg. Ocna si Adjud). De curând acest monument a fost impodobit cu elementele unei coroane de inspiratie ortodoxa – bizantina. Pe laturile monumentului a fost realizat câte un medalion de bronz ce reprezinta stema cu cap de bour (copie dupa cea pastrata la Sfânta Manastire Putna). Ea este inconjurata de lauri din frunze de stejar, care simbolizeaza recunostinta generatiilor de azi pentru faptele pline de vitejie ale marelui domnitor al Moldovei. Alaturi de anii de domnie ai lui Stefan cel Mare sunt cruci crestine,
pecetea si sigiliul domnitorului. Dar nu numai monumentul „Voievodul” cinsteste, in municipiul de pe Trotus, memoria vie a lui Stefan cel Mare. La trei kilometri de centrul Onestiului, in cartierul Buhoci, se afla Biserica Ortodoxa „Sfânta Maria Magdalena”. Ea reprezinta „in miniatura” Sfânta Manastire Putna. O echipa de onesteni, indrumata si coordonata de sculptorul Alexandru Siminic si arhitectul Ioan Goia, a reusit sa finalizeze lucrarile de exterior, iar acum se elaboreaza decoratiile in praf de piatra si ipsos pentru interiorul bisericii. Aceasta biserica prinde viata de la zi la zi, semetia sa incântând privirile celor care admira aceasta constructie de la mari departari, ea fiind vizibila de pe drumul care face legatura intre Onesti si Tg. Ocna dar si de pe toate dealurile ce inconjoara municipiul de pe Trotus. De curând, la aceasta biserica au fost aduse patru clopote
realizate la o turnatorie cu traditii de sute de ani din Innsbruck (Austria), de unde sunt si clopotele catedralei ortodoxe onestene, aflata in constructie. De asemenea, la Biserica Ortodoxa „Sfânta Maria Magdalena” va fi realizata si pictura interioara (incredintata pictorului Grigore Popescu). Memoria lui Stefan cel Mare este readusa in actualitate in aceste zile la Sfânta Manastire Putna, unde sunt organizate colocvii pe tema „Stefan cel Mare si epoca sa”. Comunicarile stiintifice care vor fi prezentate la aceste colocvii urmaresc raporturile dintre puterea politica a domnitorului Stefan cel Mare si autoritatea eclesiastica din Moldova, relatiile dintre Moldova si tarile din jur si fragmentele vestimentare pastrate din epoca stefaniana la Sfânta Manastire Putna. De asemenea, marele domnitor al Moldovei este privit dintr-o perspectiva noua, prin prisma documentelor scrise ale vremii. Un mare cronicar polonez, Jan Diugosz (1415 – 1480), sub impresia victoriei obtinute de Stefan cel Mare la Vaslui, in ianuarie 1475, a notat: ”Dupa credinta mea, el este cel mai vrednic sa i se incredinteze conducerea si stapânirea lumii si mai cu seama cinstea de capetenie si conducator impotriva turcului, cu sfatul, intelegerea si hotarârea tuturor crestinilor, de vreme ce ceilalti regi si principi catolici se indeletnicesc cu trândavia si placerile, ori cu razboaiele civile”. Cucernic si smerit, in anul 1477, Stefan cel Mare a trimis, prin solul sau, la Venetia, un mesaj Europei: ”Nu vreau sa mai spun cât de folositoare este pentru treburile crestine aceasta tara a mea. Socotesc ca este de prisos fiindca lucrul este prea limpede ca ea este cetatea de aparare a Ungariei si Poloniei si straja acestora”. In anul 1502, au ramas cronicarilor vorbele cu smerita mândrie ale lui Stefan cel Mare: ”De când sunt domn al acestei tari am purtat 36 de lupte, dintre care am fost invingator in 34 si am pierdut doua”. Acestea l-au facut pe un doctor venetian care il ingrijea sa adauge ca “acest vestit domn este un om foarte intelept, vrednic de lauda, iubit mult de supusii sai, pentru ca este indurator si drept, vesnic treaz si darnic”. El a ridicat biserici pe tot cuprinsul Moldovei, unele fiind pictate pe peretii exteriori, in culorile acestei picturi fiind prezente si invataturile vremii. Astfel, a inaltat Manastirea Putna (intre anii 1466 -1469) si bisericile Milisauti, Chilia (ambele in 1487), Sfântul Ilie – Suceava si Voronet (in 1488), Vaslui (1490), Hârlau (1492), Borzesti (1493 – 1494), Husi si Dorohoi (1495), Razboieni (1496), Tazlau (1497), Piatra Neamt si Manastirea Bistrita (1498), Volovat (1502), Dobrovat, Reuseni si Râmnicu Sarat (in 1503). La
Sfânta Manastire Putna, unde este ingropat marele domnitor Stefan cel Mare, un grup de calugari studiaza cu multa râvna epoca lui Stefan cel Mare, din cele mai neasteptate colturi ridicându-se umbra marelui voievod, ce a facut din Moldova „poarta a crestinatatii”.
http://www.infobc.ro/2008/07/memoria-lui-stefan-cel-mare-mereu-vie-la-onesti/